Cum alegi anvelope silențioase: ce nu îți spune eticheta

Litera de pe eticheta UE, cea cu difuzorul, măsoară zgomotul pe care îl aude un trecător de pe marginea drumului, nu ce auzi tu la volan. Comisia Europeană precizează explicit că zgomotul din cavitatea anvelopei, cel transmis prin jantă în habitaclu, nu e evaluat deloc. Iar ADAC recunoaște că nici măcar în testele lui zgomotul interior nu se măsoară în decibeli, ci se apreciază subiectiv.

Pe scurt

• Eticheta măsoară zgomotul exterior, la trecerea cu 80 km/h prin dreptul unor microfoane.
• Zgomotul din habitaclu nu e evaluat de nimeni în cifre comparabile, nici măcar de ADAC.
• Cele două pot fi contradictorii, confirmă un inginer Nokian.
• Trei decibeli dublează energia sonoră, dar abia zece decibeli dublează senzația.

Ce măsoară, de fapt, eticheta

Procedura e standardizată: microfoane pe marginea unei piste speciale, mașina trece cu 80 km/h în rulare liberă, se măsoară după ISO 362. Rezultatul e un număr în decibeli și o clasă de la A la C.

Clasele funcționează așa: A înseamnă cu cel puțin 3 dB sub limita legală, B până la 3 dB sub, iar C ar însemna la limită sau peste. În practică, ADAC notează că nicio anvelopă de autoturism vândută legal nu poartă clasa C, pentru că nu ar trece omologarea.

Un detaliu care surprinde: limita legală nu e un număr fix, ci depinde de lățimea anvelopei, cu aproximativ un decibel la fiecare 20 mm în plus, iar variantele ranforsate primesc o toleranță suplimentară. Deci un 71 dB pe o anvelopă lată nu e același lucru cu un 71 dB pe una îngustă.

Nici testele nu îl măsoară

M-am uitat direct în metodologia publicată de ADAC pentru testul de anvelope de vară din 2026. Scrie negru pe alb: zgomotul exterior se măsoară după ISO 362, la 80 km/h. Iar zgomotul interior se evaluează prin „apreciere subiectivă de către două persoane”, în teste de rulare în gol.

Deci nici cel mai respectat test independent din Europa nu produce un număr pentru zgomotul din habitaclu, care să poată fi comparat cap la cap cu decibelii de pe etichetă.

Un inginer de la Nokian a formulat problema cel mai clar, într-un comunicat oficial: zgomotul exterior de rulare și cel interior „pot fi chiar contradictorii, iar reducerea unuia poate accentua celălalt”.

Confirmare practică din testul ADAC de vară 2026: câștigătorul absolut la siguranță, Continental PremiumContact 7, a fost descris ca având zgomot de rulare peste medie, iar locul doi, Pirelli, ca fiind relativ zgomotoasă. Campionii de siguranță nu sunt automat și cei mai silențioși.

Cât înseamnă un decibel

Aici se manipulează mult, inclusiv de către producători.

• Plus 3 dB înseamnă dublarea energiei sonore.
• Plus 10 dB înseamnă dublarea senzației de volum, adică „pare de două ori mai tare”.

Diferența e importantă. Când Pirelli scrie pe pagina oficială că sistemul lor reduce zgomotul cu 2 până la 3 decibeli, „ceea ce în medie reduce zgomotul perceput la jumătate”, formularea e o simplificare de marketing. Riguros vorbind, înjumătățirea percepției cere în jur de 10 dB, nu 3.

Practic: o diferență de unul sau doi decibeli între două anvelope e greu de sesizat în trafic real, unde ai și vânt, și motor, și zgomot de rulare de la ceilalți.

Ce influențează cu adevărat zgomotul

Specificație	Factor	Cât contează
Lățimea anvelopei	Circa 1 dB la fiecare 20 mm în plus
Suprafața drumului	Până la 4 dB între cel mai bun și cel mai slab asfalt
Profilul jantei	Flanc mai jos, mai puțină amortizare, zgomot perceput mai mare
Uzura uniformă	Scade zgomotul exterior cu 1 la 2 dB, de la nou la uzat
Uzura neuniformă	Creează uruit, crește cu viteza

Cel mai contraintuitiv rezultat e cel legat de uzură. Un studiu publicat în Applied Acoustics arată că reducerea adâncimii profilului de la 8 mm, cât are o anvelopă nouă, la 2 mm, cât are una uzată, duce la o scădere a zgomotului exterior cu 1 până la 2 dB.

Deci dacă anvelopele tale au devenit mai zgomotoase în timp, cauza nu e uzura în sine, ci uzura neuniformă: profil în trepte sau ondulat, provocat de geometrie dereglată, amortizoare obosite sau lipsa rotației. Tiparele și ce înseamnă fiecare sunt în ghidul despre uzura neuniformă, iar diferența dintre geometrie și echilibrare, în articolul dedicat.

Tehnologiile cu spumă

Câțiva producători lipesc un strat de spumă fonoabsorbantă pe interiorul anvelopei, ca să atenueze rezonanța de cavitate. Cum funcționează, tehnic, am explicat separat în articolul despre spuma fonoabsorbantă.

Ce merită știut aici e cât de diferit comunică fiecare:

Toate cifrele de mai sus sunt declarate de producători. Nu am găsit niciun test independent care să le confirme.

Cum alegi, practic

Dacă zgomotul contează pentru tine, uite ce funcționează:

1. Folosește eticheta ca prag minim, nu ca verdict. Clasa A sau un număr sub 70 dB elimină cele mai zgomotoase opțiuni, chiar dacă nu garantează liniște în habitaclu.
2. Caută notele de confort din teste independente. Sunt subiective, dar sunt singurele care evaluează măcar cum e în mașină.
3. Nu urca inutil în dimensiune. O anvelopă mai lată e, mecanic, mai zgomotoasă.
4. Ține presiunea corectă și fă rotația. Cel mai mult zgomot câștigat în timp vine din uzură neuniformă, nu din anvelopa în sine. Vezi ghidul despre rotația anvelopelor.
5. Verifică dacă zgomotul e chiar de la anvelope. Un uruit care se schimbă la viraj sau la turația roții poate fi rulment, nu cauciuc. Simptomele sunt descrise în articolul despre de ce tremură volanul.

Ca reper, cea mai silențioasă anvelopă din testul ADAC all-season 2026 a fost Michelin CrossClimate 2, cu 69 dB pe etichetă. Restul clasamentului e în articolul despre testul ADAC all-season 2026.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă clasa A, B sau C de zgomot de pe etichetă?

Arată doar zgomotul exterior de rulare, măsurat din afara mașinii, la trecerea cu 80 km/h prin dreptul unor microfoane. Clasa A înseamnă cu cel puțin 3 dB sub limita legală, B până la 3 dB sub, iar C practic nu există la anvelopele de autoturism, pentru că ar depăși pragul de omologare.

O anvelopă cu clasa A e mai silențioasă în mașină decât una cu B?

Nu neapărat. Comisia Europeană precizează explicit că eticheta nu evaluează zgomotul de cavitate, cel transmis prin jantă în habitaclu. Un inginer Nokian spune direct că cele două tipuri de zgomot pot fi chiar contradictorii, iar reducerea unuia poate accentua celălalt.

Cât de mare e diferența dintre 68 și 71 dB?

Trei decibeli înseamnă dublarea energiei sonore, dar nu dublarea senzației de zgomot. Pentru ca ceva să pară de două ori mai tare urechii, e nevoie de circa 10 dB. Diferențele de unul sau doi decibeli sunt greu de sesizat în trafic real, peste zgomotul de vânt și motor.

De ce a devenit anvelopa mea mai zgomotoasă în timp?

Cel mai probabil din uzură neuniformă, nu din uzura normală. Studiile arată că o anvelopă uzată uniform devine de fapt puțin mai silențioasă la exterior. Un zgomot de uruit care crește cu viteza indică uzură în trepte, cauzată de geometrie sau amortizoare, și merită verificat.

Surse: Comisia Europeană, etichetarea anvelopelor; ADAC, ghidul etichetei UE; Nokian, despre cele două tipuri de zgomot. Verificat în iulie 2026.